Miopia: ce este, de ce apare și cum se tratează

Ce este miopia?

Ochiul nostru este un sistem optic. Lumina intră prin partea din față a ochiului și, ca să vedem bine, imaginea trebuie să se proiecteze în spate, pe retină. În miopie, ochiul este de obicei un pic mai lung decât ar trebui, iar imaginea se formează în fața retinei, nu pe ea. Practic, pe retină imaginea ajunge neclară: de aproape vedem bine, la distanță vedem încețoșat.

Și ce facem ca să vedem mai clar? Punem în fața ochiului o lentilă, un ochelar, și mutăm punctul de focalizare din fața retinei înapoi pe retină. Asta este, în esență, toată povestea corecției. Miopia apare de obicei în copilărie, crește odată cu ochiul până undeva după 20 de ani și se corectează cu ochelari, cu lentile de contact sau, definitiv, prin operație laser.

Care sunt cauzele miopiei?

Cea mai frecventă este miopia moștenită. O vedem des în familiile în care unul sau ambii părinți sunt, la rândul lor, miopi. Debutează de obicei în prima copilărie sau în primii ani de școală.

Miopia poate fi asociată și unor sindroame genetice sau afecțiuni metabolice. Este o formă progresivă, care ajunge frecvent la valori mari și se însoțește de modificări la nivelul retinei, de aceea acești copii au nevoie de o urmărire mai atentă.

Există și miopia apărută sub acțiunea factorilor de mediu. Efortul vizual intens și prelungit la distanță mică suprasolicită mușchiul din interiorul ochiului care se ocupă de focalizare. Orele lungi pe telefon, pe tabletă sau la laptop și cititul în lumină slabă pot duce la apariția și progresia miopiei, uneori chiar și după 20 de ani.

Miopia congenitală este prezentă încă de la naștere. Cei mai afectați sunt copiii născuți prematur, care pot dezvolta un anumit grad de retinopatie de prematuritate.

De ce cresc dioptriile?

Pacienții mă întreabă des dacă dioptriile cresc pentru că „poartă ochelari prea tari" sau pentru că „ochiul se obișnuiește cu ochelarii". Nu, acestea sunt mituri. Dioptriile cresc pe măsură ce ochiul se alungește, iar asta ține de procesul natural de creștere al copilului. Ce accelerează lucrurile: efortul vizual prelungit la aproape, timpul prea puțin petrecut afară și moștenirea genetică. La adult, dacă niște dioptrii stabile de ani de zile încep deodată să crească, ne uităm mai atent, pentru că pot semnala alte afecțiuni ale ochiului.

Cum se clasifică miopia?

Noi clasificăm miopia în funcție de valoarea dioptriilor:

• miopie mică (sub 3 dioptrii)
• miopie medie (între 3 și 6 dioptrii)
• miopie mare (între 6 și 10 dioptrii)
• miopie forte (peste 10 dioptrii)

Miopia forte (peste 10 dioptrii)

Miopia forte este o categorie aparte. Debutează precoce, de la naștere sau din primii ani de viață, și evoluează progresiv, putând depăși uneori 30 de dioptrii. Aici vorbim despre un ochi mult mai mare decât ar trebui, cu structuri întinse și mai fragile. Nu spun asta ca să sperii pe cineva, ci ca să fie clar de ce acești pacienți au nevoie de controale regulate ale retinei. Pentru miopia forte, corecția laser de obicei nu mai este posibilă; soluția chirurgicală este, de regulă, înlocuirea cristalinului.

Dintre toate formele de miopie, cel mai des întâlnim așa-numita „miopie a școlarului". Se manifestă în jurul vârstei de 6–7 ani și progresează până undeva spre 20 de ani, de obicei fără să depășească 6 dioptrii și fără să producă modificări ale fundului de ochi. Creșterea este mai accentuată între 8 și 12 ani, dar nu se oprește definitiv după această perioadă.

Această miopie merge mână în mână cu dezvoltarea copilului: pe măsură ce organismul crește, crește și ochiul, deci și riscul ca dioptriile să mai urce un pic.

Simptomele miopiei

Primul semn este aproape întotdeauna același: vederea neclară la distanță. Ca să compenseze, miopii strâng ochii, încercând să vadă mai clar.

La copii, părinții observă de obicei că:

• nu văd clar ce este scris la tablă;
• strâng pleoapele și se freacă des la ochi;
• se apropie de televizor, de telefon sau de caiet.

La adulți, semnele frecvente sunt:

• dureri de cap și oboseală vizuală după lucrul la aproape;
• dificultăți de vedere noaptea, mai ales la volan;
• spre seară pot apărea cefalee, amețeli, sensibilitate la lumină.

Cum se stabilește diagnosticul de miopie?

Diagnosticul se pune la consultul oftalmologic. Întâi testăm acuitatea vizuală, ca să vedem cât de mult este afectată vederea, apoi măsurăm dioptriile cu un aparat special, autorefractometrul.

La copii și la tineri, pentru o măsurătoare corectă, punem înainte picături cicloplegice. Rolul lor este să relaxeze complet musculatura din interiorul ochiului, care altfel „trișează" la măsurătoare. Fără aceste picături pot apărea erori de corecție, adică ochelari nepotriviți.

Consultul cu pupilele dilatate ne lasă să vedem și interiorul ochiului: retina, nervul optic. Trebuie să măsurăm corect dioptriile și să verificăm că nu există alte afecțiuni asociate. E un lucru serios, chiar dacă pentru pacient înseamnă doar câteva ore cu vederea încețoșată.

Cum se urmărește evoluția miopiei?

Miopia, odată instalată, nu regresează. Dimpotrivă, poate crește odată cu creșterea ochiului. De aceea o urmărim, nu o lăsăm de capul ei.

Pentru copiii cu miopie

Copiii cu miopie, care poartă ochelari sau lentile de contact, vin la control la fiecare 6 luni. Urmărim evoluția dioptriilor și ajustăm corecția, astfel încât vederea să fie bună tot timpul. Un lucru pe care îl repet des părinților: nu subcorectăm. Ochelarii „mai slabi, ca să nu se obișnuiască ochiul" nu doar că nu ajută, ci chiar grăbesc progresia miopiei.

Pe lângă dioptrii, la acești copii măsurăm periodic și lungimea ochiului, axul antero-posterior, care ne arată exact cât de repede evoluează lucrurile.

Pentru adulții cu miopie

La adulții cu dioptrii stabilizate este suficient un control pe an. Verificăm dioptriile și ne uităm la fundul de ochi, ca să prindem din timp eventuale probleme ale retinei sau alte afecțiuni care se pot asocia miopiei, cum ar fi glaucomul și cataracta.

Când stagnează miopia?

De obicei, miopia se stabilizează undeva după 20 de ani, plus-minus, odată cu încheierea perioadei de creștere. „Miopia școlarului" urcă cel mai repede între 8 și 12 ani și încetinește treptat după adolescență. Stabilizarea nu este însă garantată: efortul vizual intens la aproape poate urca dioptriile și mai târziu. Pentru operația laser, noi ne dorim ca pacientul să aibă o stabilitate a dioptriilor de un an, un an și jumătate, poate chiar doi.

Cum încetinim progresia miopiei la copii

Ce putem face ca miopia copilului să nu crească galopant? Destul de multe, de fapt. Miopia nu se vindecă, dar progresia ei poate fi încetinită semnificativ, cu până la 60%, dacă intervenim devreme. Cu cât miopia debutează mai devreme și crește mai repede, cu atât riscul de miopie mare la vârsta adultă este mai ridicat. Metodele cu care lucrăm astăzi:

• Timp petrecut afară, minimum 2 ore pe zi, în lumină naturală. Este cea mai simplă măsură și, poate surprinzător, una dintre cele mai eficiente.
• Lentile aeriene cu defocalizare periferică (MiYOSMART 2). Arată ca niște ochelari obișnuiți, dar designul special al lentilei încetinește progresia miopiei cu până la 60%. Se pot purta de la 6 ani și se găsesc la optica medicală Clario.
• Ortokeratologia, lentila de noapte. O lentilă rigidă purtată în timpul somnului, care remodelează temporar corneea: copilul vede clar ziua, fără ochelari, iar progresia miopiei scade cu 40–50%. O recomandăm de obicei de la 8–10 ani. Aici am scris pe larg despre lentila de noapte.
• Atropina în concentrație mică (0,01%). Picături administrate seara, care încetinesc alungirea ochiului. Tratamentul se face doar la indicația și sub urmărirea medicului oftalmolog.
• Corecția optică completă. Am spus-o și mai sus, dar merită repetat: subcorectarea grăbește progresia, nu o încetinește.

La Clario avem un program dedicat de control al miopiei la copii: îi vedem pe copiii cu miopie progresivă la fiecare 6 luni, cu măsurarea dioptriilor cu cicloplegie și a axului ocular. Pentru o evaluare completă, primul pas este o consultație de oftalmologie pediatrică.

Complicații ale miopiei

Vreau să fiu clară aici, fără să sperii pe nimeni: miopia mică și medie nu se însoțesc, de regulă, de alte probleme oculare. La valori peste 5–6 dioptrii pot apărea complicații, iar frecvența lor crește odată cu dioptriile. Un ochi cu dioptrii mari este un ochi mai mare, cu structuri întinse, subțiate, mai fragile.

Pot apărea modificări retiniene (coroidoză miopică, pata Fuchs, fisuri sau dezlipire de retină), modificări ale sclerei, hemoragii retiniene sau membrane neovasculare. Toate au tratament specific: laser, injecții intraoculare sau chirurgie. Cheia este să fie prinse la timp, la controalele periodice.

Miopia se poate asocia și cu apariția mai devreme a glaucomului cu unghi deschis, care se tratează cu picături, laser sau chirurgie. De asemenea, la pacienții miopi cataracta se instalează ceva mai devreme; vestea bună este că operația de cataractă le îmbunătățește semnificativ vederea.

Pacienților cu miopie mare le recomandăm să evite eforturile fizice intense, sporturile de contact, săriturile de la înălțime și ridicatul greutăților mari. În aceste situații, structurile fragile ale ochiului miop pot suferi modificări bruște: rupturi retiniene, tulburări vitreene sau dezlipire de retină.

Miopia și sarcina

Viitoarele mame cu miopie mă întreabă des două lucruri: dacă li se strică vederea în sarcină și dacă pot naște natural. La prima întrebare: dioptriile pot crește temporar, din cauza modificărilor hormonale. De aceea, schimbarea ochelarilor sau evaluarea pentru operația laser se face, de obicei, la câteva luni după naștere, când valorile se așază.

La a doua întrebare, răspunsul corect este: depinde de retină, nu de dioptrii. Miopia, chiar și cu valori mari, nu contraindică automat nașterea naturală. Ce facem în practică: în timpul sarcinii, pacienta cu miopie, mai ales peste 5–6 dioptrii, vine la un consult cu examinarea fundului de ochi. Dacă găsim leziuni retiniene cu risc, le putem trata preventiv cu laser, iar recomandarea finală pentru naștere o stabilim împreună cu medicul obstetrician.

Se vindecă miopia?

Este probabil întrebarea pe care o aud cel mai des. Răspunsul cinstit: nu, miopia nu se vindecă. Ochelarii și lentilele de contact corectează vederea cât timp sunt purtate, fără să schimbe nimic la ochi. Operația laser elimină definitiv dioptriile existente, deci scapi de ochelari, dar ochiul rămâne un ochi miop ca structură, cu aceleași particularități. De aceea controalele periodice ale retinei rămân importante și după operație. Iar la copii, progresia poate fi încetinită serios prin metodele de control al miopiei despre care am vorbit mai sus.

Cum se tratează miopia?

Miopia este un defect optic al ochiului, iar tratamentul înseamnă, în majoritatea cazurilor, corectarea vederii, nu corectarea miopiei în sine. Avem mai multe variante, fiecare cu locul ei.

Corecția optică

Cea mai folosită metodă rămâne corecția optică: ochelari sau lentile de contact. Cel mai des prescriem ochelari cu lentile divergente, lentilele „cu minus". Regula noastră: lentilele cu valoarea cea mai mică ce oferă vederea cea mai bună.

Lentile de contact

O altă variantă sunt lentilele de contact moi, cu purtare zilnică sau lunară. Avantajele lor: câmpul vizual este mult mai larg decât cu ochelarii, iar sportul devine mult mai simplu. Sunt utile și când există diferențe mari de dioptrii între cei doi ochi, pentru că sunt mai bine tolerate decât ochelarii în această situație. Condiția esențială: igiena riguroasă, pentru a evita complicațiile.

Lentila de noapte

O variantă modernă este lentila de contact „de noapte", o lentilă dură care se pune la culcare și se scoate dimineața. Purtată în timpul somnului, aplatizează ușor corneea, iar ziua pacientul vede bine fără niciun ochelar. La copii are și bonusul de a încetini progresia miopiei. Și aici, îngrijirea lentilelor și controalele periodice nu sunt negociabile.

Operația cu laser pentru reducerea dioptriilor

Pentru cei care nu mai vor să depindă de ochelari sau de lentile, există operația cu laser de reducere a dioptriilor. Laserul remodelează corneea, lentila din partea din față a ochiului, o „șlefuiește" fin și îndepărtează dioptriile. Este o intervenție pe suprafața ochiului, nu una intraoculară, iar complicațiile sunt foarte rare.

Am pacienți care își închipuie că își bagă capul pe ușă și imediat se face operația cu laser. Nu chiar. Înainte de operație facem o serie de măsurători amănunțite, tocmai ca să vedem dacă ochiul este potrivit pentru acest tip de intervenție. Laserele cu care lucrăm sunt niște mașinării sofisticate, pe care eu le iubesc foarte mult, dar ele dau rezultate bune doar pe un ochi evaluat corect.

Operația în sine este nedureroasă, durează câteva minute, iar recuperarea este rapidă: undeva în două-trei zile pacientul revine, de obicei, la activitățile obișnuite. Asta nu înseamnă neapărat că a doua zi stă 12 ore în fața calculatorului, dar nici interzis nu este.

Când schimbăm cristalinul și când îl păstrăm?

Cristalinul este lentila din interiorul ochiului. Este o lentilă vie, foarte elastică, care își schimbă forma în funcție de distanța la care ne uităm, și de asta, când suntem tineri, vedem bine la toate distanțele. Pacienților le spun un lucru simplu: cât timp lentila asta este transparentă și își face treaba, o lăsăm la locul ei. Nu scoatem o structură sănătoasă a ochiului.

Și atunci, ce facem cu dioptriile? În marea majoritate a cazurilor le corectăm cu laser, pe cornee, la suprafața ochiului, cum am arătat mai sus. Înlocuirea cristalinului rămâne pentru situațiile în care chiar are sens: când dioptriile sunt prea mari pentru laser sau corneea este prea subțire, când cristalinul a început deja să se tulbure, adică apare cataracta, și oricum ajungeam la operația asta peste câțiva ani, sau după vârsta la care cristalinul nu mai focalizează la aproape oricum, de obicei după 40 și ceva de ani, plus-minus.

Pacienții mă întreabă des cum e operația. Le răspund că este ca și cum ți-ai pune ochelarul în ochi: scoatem lentila care nu mai funcționează corect și punem în loc una măsurată exact pentru ochiul respectiv. Iar cristalinul artificial nu îmbătrânește. Uneori, la o vreme după operație, capsula în care stă implantul se mai poate matiza, dar asta se rezolvă simplu, cu laser, într-o ședință scurtă.

Ce alegem până la urmă nu e o chestiune de preferință. Facem măsurătorile, vedem cum arată ochiul și abia apoi recomandăm varianta potrivită vârstei și nevoilor fiecărui pacient. E un lucru serios, și de asta evaluarea preoperatorie contează atât de mult.

Cât costă corectarea miopiei?

Întrebarea finală, firească. La Clario, pentru reducerea definitivă a dioptriilor, costurile arată așa:

• Consultația de evaluare pentru operație: 500 lei
• Investigațiile preoperatorii: 700 lei (un ochi) / 1.000 lei (ambii ochi)
• Operația SMILE PRO, Femto LASIK sau PRK: 7.900 lei/ochi, cu controalele postoperatorii la o zi și la o săptămână incluse
• Înlocuirea cristalinului (pentru miopii foarte mari sau cornee subțire): 9.800 lei/ochi

Lista completă este pe pagina de prețuri, iar despre cum decurge operația am scris pe larg în ghidul operației de reducere a dioptriilor.