cataracta

Cataracta

  1. Ce este cataracta
  2. Cauzele cataractei
  3. Tipuri de cataracta
  4. Semne si simptome in cataracta
  5. Diagnosticul cataractei
  6. Tratament: Operatia de cataracta
  7. Tipuri de cristaline artificiale
  8. Cui se adreseasa operatia de cataracta
  9. Rezultatul operatiei de cataracta
  10. Cataracta secundara
  11. Poate fi prevenita cataracta?

Ce este cataracta?

Cataracta este o afectiune a cristalinului (lentila din interiorul ochiului), care isi pierde transparenta si devine opac. Opacifierea cristalinului are ca rezultat scaderea progresiva a vederii, care poate ajunge pana la orbire.

Cauzele cataractei

Cataracta primara (cataracta senila) apare atunci cand opacifierea cristalinului se instaleaza treptat. Cataracta apare la o varsta inaintata (de obicei dupa 60 de ani) si este cel mai frecvent tip de cataracta intalnita in practica oftalmologica.

Cataracta secundara poate aparea consecutiv altor afectiuni oculare sau generale:  

  • dupa un traumatism ocular; 
  • in urma unor tratamente  administrate pe termen lung (cum ar fi: corticosteroizii, fenotiazinele, amiodarona, busulfanul, iradierea);  
  • de asemenea, pot fi cataracte ce apar mai frecvent in asociere cu anumite boli generale- cataracta patologica (cum ar fi diabetul zaharat, boala Wilson, dermatita atopica, neurofibromatoza tip2, tetania);
  • In anumite afectiuni oculare preexistente – cataracta complicata (cum ar fi existenta miopiei, prezenta glaucomului, uveita cronica recidivanta, sindromul de pseudoexfoliere capsulara, dezlipirea de retina) sau cataracta aparuta dupa chirugia la nivelul globului ocular (vitrectomia posterioara, tamponament intern cu ulei de silicon).

Tipuri de cataracta

Exista mai multe criterii de clasificare:

  1. dupa momentul aparitiei : cataracta poate fi congenitala (de la nastere) sau dobandita (pe parcursul vietii);
  2. dupa etiologie: exista cataracta primara (senila) si cataracta secundara (la persoane cu boli generale sau oculare cronice);
  3. dupa localizare: poate fi cataracta corticala, nucleara si subcapsulara posterioara;
  4. dupa gradul evolutiv, cataracta poate fi : incipienta, intumescenta, matura sau  hipermatura. 

Semne si simptome in cataracta

Simptomul caracteristic aparitiei cataractei este scaderea vederii (pacientii o descriu ca pe o “ceata”). Aceasta ‘ceata’ se accentueaza progresiv, uneori pacientul adresandu-se medicului oftalmolog destul de tarziu, atunci cand gradul de opacifiere al cristalinului este foarte avansat. Alte simptome pe care le poate percepe pacientul cu cataracta pot fi:

–    Dificultati de vedere noaptea

–    Halouri in jurul surselor de lumina

–    Perceperea palida a culorilor

–    Nevoia schimbarii frecvente a ochelarilor (schimbarea dioptriilor).

Cataracta senila (de varsta) apare de obicei gradual, pe rand, initial la un ochi, sau intr-un grad mai avansat la un ochi si mai putin avansat la celalalt. Acesta este motivul pentru care pacientii ajung tarziu la un consult oftalmologic.

Diagnosticul cataractei 

Diagnosticul cataractei se face de catre medicul oftalmolog, prin analiza la biomicroscopul cu fanta. Se constata opacitatile cristaliniene, prin observarea scaderii acuitatii vizuale prin testarea la panou. Scaderea nu poate fi corectata prin ochelari. 

Medicul este singurul care poate sa aprecieze cauza scaderii de vedere (aceasta putand fi data si de alte afectiuni oculare ale retinei, nervului optic, corneei). Printr-un examen oftalmologic complet al ambilor ochi se pune diagnosticul de cataracta, se stabileste gradul de evolutie si se poate indica momentul oportun pentru operatia de cataracta. 

Tratament: operatia de cataracta 

Tratamentul cataractei este strict chirurgical prin operatia de cataracta

Cataracta se opereaza pe rand, prioritate avand de obicei ochiul cu o acuitate vizuala mai scazuta. 

Operatia de cataracta este o procedura frecventa si dureaza mai putin de 30 de minute. Tehnica moderna de operatie se realizeaza  cu ultrasunete, extractia cristalinului opacifiat facandu-se prin facoemulsificare , urmata de implantarea de cristalin artificial. 

Cristalinul artificial este ales de catre medicul chirurg, impreuna cu pacientul,  in functie de patologiile oculare asociate, dar  si de nevoile specifice ale acestuia. Exista 2 categorii mari de cristaline artificiale: monofocale (cu diferite proprietati si filtre) si multifocale (bifocale, trifocale, EDOF). 

Biometria oculara este un test care se efectueaza preoperator; are rolul de a masura dimensiunea si forma ochiului si ajuta la determinarea corecta a dioptriei si tipului de cristalin artificial care va fi implantat intraoperator.

Foarte important de mentionat este ca operatia se realizeaza in ambulator, iar pacientul este treaz in timpul operatiei.  Anestezia este  locala,cu picaturi anestezice sau injectie perioculara; anestezia generala este necesara pentru operatia de cataracta la copii.

Tipuri de cristaline artificiale 

Cristalinele artificiale moderne sunt foldabile (pliabile), se introduc in ochi printr-o incizie mica, care nu necesita sutura si, astfel, asigura o vindecare usoara. Cristalinele rigide se foloseau in trecut sau si in zilele noastre, in anumite situatii (de ex. cataracta foarte avansata, care nu poate fi indepartata prin ultrasunete); in aceste situatii, este necesara o incizie mai mare si fire de sutura; vindecarea ochiului si imbunatatirea vederii sunt mai prelungite.

In functie de materialul din care sunt facute, cristalinele foldabile pot fi din silicon, fiind bine adaptate pentru microincizii si acrilice, acestea putand fi la randul lor hidrofile acrilice sau hidrofobe acrilice. Cele din urma sunt foarte usor de foldat si sunt superioare celor hidrofile prin procentul redus de aparitie la nivelul lor a asa zisei cataracte secundare (sindromul de opacifiere a capsulei poaterioare).

In functie de proprietatile optice, cristalinele foldabile pot fi:

  • monofocale, cu putere egala in toate zonele de pe suprafata si cu o singura zona de focus clar, producand o vedere excelenta la distanta, fiind necesari ulterior ochelarii pentru citit, cristaline foldabile;
  • multifocale, adaptate atat vederii pentru distanta cat si pentru zona intermediara si aproape, pacientul nemainecesitand ochelari postoperator. In cazul acestor cristaline au fost descrise uneori apritia de halouri atat in vedera la distanta cat si la aproape;
  • cristalinele acomodative, fiind in multe cazuri considerate superioare celor multifocale;
  • cristaline EDOF oferă cea mai bună calitate a vederii la distanta și zona intermediară și asigură o adâncime maximă a câmpului vizual precum și un contrast optim;  foarte rar, pentru anumite activităti de detaliu, poate fi nevoie de ochelari de aproape;
  • cristalinele torice sunt cristaline ce corecteaza astigmatismul pacientului.

De asemenea, cristalinele, in functie de cum sunt construite, pot fi monobloc (cazul celor rigide, din polimetylmethacrylat – PMMA). Mai pot fi din doua piese sau din trei piese (cele cu haptice foldabile).

Majoritatea cristalinelor foldabile sunt cu filtru UV, unele putand avea si filtru de lumina albastra.

Alegerea cristalinului artificial se stabileste la consultul preoperator. Alegerea se face in functie de starea de sanatate a ochiului, dar si de dorinta pacientului, adaptat nevoilor sale specifice. 

Cui se adreseaza operatia de cataracta?

Cataracta netratată poate duce în final, după o evoluție în general lentă, la orbire. Cu toate acestea, reprezintă rareori o urgență chirurgicală și doar controlul periodic poate stabili când trebuie intervenit.

De obicei, atunci cand scaderea vederii data de cataracta duce la scaderea calitatii vietii, facand dificile lucrurile obisnuite (condus masina, citit, privitul la televizor) sau afecteaza nivelul de independenta, medicul oftalmolog va indica operatia de cataracta. 

Momentul intervenției trebuie ales astfel încât cataracta să nu devină prea matură. In acest caz operația este mai dificilă și presupune riscuri suplimentare.

Rezultatul operatiei de cataracta

In cele mai multe cazuri (peste 95% dintre situatii) se obtine imbunatatirea semnificativa a vederii dupa operatie. Este important de stiut ca rezultatul vizual al operatiei este legat si de pre-existenta altor afectiuni oculare. Acestea pot fi concomitente cu cataracta (ex. glaucom avansat, retinopatie diabetica). Dupa indepartarea cataractei, calitatea vederii se va imbunatati, dar va depinde semnificativ de starea anterioara de sanatate a corneei, retinei si nervului optic.

Cataracta secundara

La un procent de 20-30% dintre pacienții operați de cataractă, la un interval cuprins între câteva luni și câtiva ani după intervenție poate să apară scăderea vederii prin ceea ce este denumita “cataractă secundară” (sindromul de opacifiere a capsulei posterioare). Nu este o complicație a operației. Ea nu afectează cristalinul artificial și apare datorită fibrozării capsulei cristaliniene.

Rezolvarea acestei situații se face printr-o intervenție în cabinet cu laser, nedureroasă, rapidă (nu este o reinterventie in sala de operatii) și care duce la restabilirea vederii, așa cum a fost după operația de cataractă. Dupa aceasta procedura, pacientul va administra acasa picaturi, cateva zile. 

Poate fi prevenita cataracta?

Nu exista metode dovedite stiintific care sa previna aparitia si evolutia cataractei. Totusi, sunt cateva modalitati de a preveni debutul precoce al cataractei:

–    Purtarea ochelarilor de soare de calitate pentru a proteja ochii de razele ultraviolete

–    Stoparea fumatului

–    Echilibrarea starii generale (ex. controlul diabetului zaharat)

–    Dieta echilibrata.

Preventia cataractei senile se face mai degraba prin controale regulate la medicul oftalmolog. In acest mod se stabileste diagnosticul si se urmareste evolutia bolii. Operatia la momentul oportun asigura o vindecare excelenta. Nu e indicat ca pacientul sa astepte pana la scaderea importanta a vederii. Cu cat cristalinul devine mai opac ( deci cataracta este mai avansata) cu atat riscurile intra si postoperatorii sunt mai multe. 

Detalii si programari pentru consultatii pentru operatia de cataracta.  

Dr. Monica Apostolescu
Medic specialist oftalmolog, Fondator Clario

Referinte: ASCRS, ESCRS

Articolul precedentArticolul următor

Citește și alte articole

Conjunctivita

Conjunctivita

Ce este conjunctivitaSemne si simptome in conjunctivitaConjunctivita alergicaConjunctivita viralaConjunctivita bacterianaConjunctivita fungicaConjunctivita chimicaConjunctivita de...

Glaucomul

Ce este glaucomul Glaucomul este o afectiune oculara progresiva, care duce in timp...
miopia

Miopia

Ce este miopia? Miopia este un defect de vedere (viciu de refractie) manifestat...

Adaugă un Comentariu

× Ajutor?