Detalii despre operația de cataractă
– Alături de noi se află doamna doctor Silvia Chiotoroiu, medic primar oftalmolog, doctor în științe medicale. Vă mulțumim că sunteți alături de noi pentru a discuta o temă importantă, întrucât cataracta, iată, afectează între 70 și 100 de milioane de oameni. Cam acestea sunt estimările de persoane din întreaga lume și pe majoritatea vârstnicilor trecuți de 80 de ani nu-i așa?
– Da, din punct de vedere statistic, după vârsta de 65 de ani, mai mult de 70 la sută din populație va face cataractă. Acum crescând și speranța de viață, tot mai multe persoane au această afecțiune.
– Asta voiam să vă întreb, pentru că, iată, pierderea vederii cauzată de cataractă a crescut cu aproape 30% din anul 2000 până în 2020. De ce se înregistrează o asemenea creștere? Doar din cauza îmbătrânirii populației?
– Asta este principala cauză și există țări mai puțin dezvoltate în care populația nu are acces la tratament, pentru că această patologie este perfect curabilă. Adică dacă nu există altă afecțiune a globului ocular, restituirea vederii după intervenția chirurgicală este în integralitate.
– Am văzut că sunt mai multe tipuri de cataractă și în materialul anterior ne puteți spune ceva mai mult despre cele mai frecvente dintre ele?
– Cele mai frecvente sunt cataractele senile. Astea sunt cele mai frecvente. Există cataracte primitive. Cum ați spus și dumneavoastră, acestea pot fi congenitale, care apar încă de la naștere și trebuie imediat intervenit pentru că pot duce la o pierdere a funcționalității globului ocular. Cataracte juvenile, presenile și cele mai multe, după cum spuneam, sunt cataractele senile care apar după vârsta de 65 de ani și cataracte secundare care apar, cum foarte frumos a spus în material, în alt context.
Secundare unor afecțiuni oftalmologice, secundare unor boli sistemice secundare sau unor tratamente. Deci mai multe feluri. De exemplu, dacă ai un diabet care nu este foarte bine compensat, poți să dezvolți cataractă mult mai repede: La vârsta de 55, chiar mai repede și sub 50 de ani.
– Vorbeați despre tipurile de cataractă. Să abordăm acum și problema simptomatologiei. Au fost enumerate în materialul anterior o serie de simptome. Care sunt cele mai supărătoare și care sunt cele de fapt care trimit pacientul la medic?
– În primul rând vederea neclară la distanță. Acesta este primul. Este principalul simptom. Pacientul nu mai vede bine la distanță și apare, paradoxal, o îmbunătățire a acuității vizuale la aproape. Chiar se bucură că nu mai are nevoie de ochelari la aproape. Dar aceasta este doar o perioadă tranzitorie. Apoi vederea se prăbușește și nu mai vede nici la distanță, nici la aproape.
Scade vederea pe timpul nopții, în jurul surselor de lumină apar niște halouri. Poate să apară și fotofobie, o scădere a intensității culorilor. Ele sunt mult mai palide și pacientul nu își mai poate desfășura activitatea normală, nu mai poate conduce noaptea, nu mai vede la televizor, are un disconfort care îl aduce la medic.
– Apare cataracta întotdeauna la ambii ochi, simultan, pe rând?
– Cataracta evoluează bilateral dar nu asimetric, nu în aceeași pondere. Un ochi întotdeauna este mai afectat iar celălalt mai puțin afectat. Există factori de risc.
– Există lucruri pe care le facem prin stilul nostru de viață, prin activitatea profesională, să spunem, care ne expun mai mult acestei afecțiuni?
Dar, de exemplu, dacă stăm mai mult în razele de soare și nu folosim ochelari cu protecție pentru razele ultraviolete, putem să dezvoltăm mai repede cataracta. Ar mai fi expunerea la radiații, tratamentul cu chimioterapice, tratamentul cortizon pe perioadă îndelungată, tratamentul cu amiodaronă.
Sunt mai mulți factori care pot să ducă la apariția cataractei, dar în cele mai multe cazuri, cataracta este o boală a vârstei.
– Deci, vrem, nu vrem, la un moment dat, cei mai mulți dintre noi vor suferi de cataractă.
– Dacă vom ajunge la vârsta de 90-95 de ani, toți vom face cataractă.
– Cum este diagnosticată? Întrucât este, iată, un dat al naturii, cum este diagnosticata cataracta și ce trebuie mai ales să știe pacientul înainte de examenele la care va fi supus?
– Diagnosticul îl stabilește medicul oftalmolog. Este foarte important ca pacientul să vină atunci când observă că vede încețoșat, ochelarii nu îl mai ajută și nu se mai descurcă atunci.
Știți, este uneori greu să îți dai seama dacă nu îți acoperi întâmplător un ochi. Să vezi că nu vezi. De fapt, că spuneam că evoluează asimetric. Și atunci, în momentul în care pacientul observă că vede prost cu un ochi. Și că această vedere proastă persistă, trebuie să vină la un consult oftalmologic.
– În ce consta consultul în cazul cataractei? Adică cum se pune diagnosticul? Este pur și simplu banalul consult sau uzualul consult oftalmologic?
– Este un consult oftalmologic complet, care include măsurarea acuității vizuale, a tensiunii intraoculare, examenul biomicroscopic la biomicroscopul cu fantă, examinarea fundului de ochi pentru a înlătura alte patologii care pot determina o scădere a acuității vizuale.
Dacă doctorul oftalmolog, medicul specialist pune diagnosticul de cataractă, se trece la etapele următoare, respectiv la tratament. Dar înainte de tratament trebuie să stabilim valoarea dioptrică a cristalinului pe care îl înlocuim. Cristalinul artificial care se pune în locul cristalinului natural se determină printr-o investigație care poartă numele de biometrie: măsurăm valoarea în dioptrii cristalinului. Apoi avem o discuție cu pacientul și vedem în funcție de dorințele lui și în funcție de necesități și în funcție de posibilități, ce fel de cristalin îi recomandăm.
– Cu alte cuvinte, prin înlocuirea cristalinului se corectează și alte tulburări de vedere preexistente.
– Se corectează viciile de refracție. Astea putem să le corectăm. De exemplu, dacă un pacient era hipermetrop, prin corecția dioptrică a cristalinului putem să-l aducem la emetropie. Și la miop, dacă de exemplu avea o miopie mare, de minus 10 dioptrii, putem să-l aducem la o miopie mai mică, de minus doi sau chiar la zero, dar nu este recomandat ca pe miopi să îi lăsăm pe o dioptrie de 0, pentru că ei sunt obișnuiți să vadă fără ochelari la aproape. E o discuție mai îndelungată cu pacientul.
– Să explicam pentru telespectatorii noștri mai exact ce este hipermetropia.
– Hipermetropia este un viciu de refracție în care globul ocular este mai scurt decât un glob emetrop (emetrop este globul normal) și atunci imaginea este focalizată în spatele retinei. Acest viciu de refracție se corectează cu lentile cu plus. După 40 de ani, pe lângă acest plus se adaugă și dioptria de citit.
Miopii au un ax mai lung, un glob ocular mai lung și atunci imaginea se focalizează în fața retinei și ca să corectăm, purtăm lentile cu minus.
– Asta înseamnă că pacientul, după intervenția pentru cataractă, nu mai poartă ochelari.
– Dacă optează pentru un cristalin monofocal, nu va mai purta ochelari la distanță sau, în cazul miopiei, va purta un ochelar mai mic la distanță. Dacă optăm pentru un cristalin multifocal, nu va mai purta ochelari deloc.
– Asta e o veste bună și este, cum să spun, un factor care ar trebui să stimuleze pacienții să vină din timp la medic. Și iată, au și acest beneficiu în cazul în care decid să aleagă un asemenea cristalin.
– Da, dar nu se potrivește la toți pacienții, adică dacă au alte afecțiuni, pe lângă cataractă, cum ar fi glaucomul sau o patologie retiniană, retinopatie diabetică, degenerescență maculară. Atunci aceste cristaline premium nu sunt recomandate. Se recomandă unor pacienți care, în afară de cataractă, nu au alte afecțiuni.
– Tratamentul este unul chirurgical.
– Numai chirurgia rezolvă problema.
– Exista noutăți? Va exista, să spunem, promisiunea unor tratamente în care intervenția chirurgicală să fie evitată?
– Deocamdată nu. Înca nu. Dar…sperăm.
– Cum decurge intervenția propriu zisă și ce trebuie să știe pacientul despre partea lui de, să spunem, responsabilitatea în această intervenție, cum se pregătește pentru intervenție și ce trebuie să știe despre ceea ce se întâmplă postoperator.
– Este foarte important după acest consult să stabilim ce fel de cristalin o să-i punem. Este bine să efectueze niște analize uzuale, să vedem dacă este compensat din punct de vedere al glicemiei, dacă nu are alte patologii, tulburări de coagulare, care să interfere cu intervenția chirurgicală. Stabilim data în care va fi operat. Îi prezentăm opțiunile de anestezie, pentru că și aici este important: anestezia este întotdeauna locală, se poate realiza cu picături (topică) sau parabulbară sau retrobulbară, în funcție de complexitatea intervenției chirurgicale. Dacă este o cataractă mai avansată sau dacă facem o operație combinată. De exemplu, are cataractă și retinopatie diabetică și vrem să operăm și diabetul, atunci facem o anestezie care să fie de lungă durată și se trece la intervențiile propriu-zise.
Se fac două incizii la nivelul corneei, care sunt de dimensiuni foarte mici 2,2 mm, respectiv 1,2, sau depinde de tehnică, două de 1,2 și se face operația prin tehnica de facoemulsificare cu ultrasunete. Foarte mulți spun de operația cu laser. Da, există și laser în chirurgia cataractei, dar laserul face doar două etape. Practic, decupează capsula anterioară (capsulorexis) și fragmentează cristalinul, ceea ce, dacă nu ai acest laser, le faci mecanic. Iar în operația propriu zisa emulsificarea cristalinului se face cu sonda de ultrasunete.
– Cât durează intervenția?
– În medie, între 10-12 minute.
– O întrebare pentru că mulți dintre pacienți sunt vârstnici. Ei trebuie să fie asistați de cineva pentru câteva zile după operație?
– Da, este bine să fie ajutați dacă sunt foarte vârstnici. Acum, făcând această operație cu picături, eu le recomand pacienților când ajung acasă, după o oră, o oră jumătate, să dea pansamentul jos și să înceapă să-și pună picăturile chiar din ziua operației. Ei, când vin a doua zi, deja sunt foarte mulțumiți de intervenția chirurgicală și văd mult mai bine, rezultatele sunt imediate. Sunt două condiții: să nu aibe alte afecțiuni asociate, operația să decurgă normal, iar cataracta să nu fie foarte avansată, pentru că cu cât este mai avansată, cu atât se utilizează mai multe ultrasunete, iar corneea are de suferit. Suferă un edem tranzitoriu, edem cornean, care se remite într-o săptămână, dar pacientul e puțin nemulțumit.
– În încheierea discuției noastre, doamna doctor, pentru că, iată, este foarte important să nu ajungem la medic atunci când boala este foarte avansată și rezultatele intervenției vor depinde de acest lucru. Să spunem că suntem cetățeanul mediu, dar la o vârstă încolo am început să purtăm ochelari de citit. La cât timp să facem un control oftalmologic complet, inclusiv toate examenele legate de cataractă după 43 de ani?
– După 43 de ani oricum mergem la doctor pentru că nu mai vedem, începem să îndepărtăm, nu mai vedem la aproape și avem nevoie de ochelari. Până la vârsta de 50 de ani, din doi în doi ani iar după vârsta de 50 de ani, anual.
Dacă avem patologii asociate, cum ar fi diabetul, glaucom, degenerescență maculară, atunci controalele sunt din șase în șase luni și atunci putem depista din timp. Nu este bine să fie foarte avansată cataracta. Este bine ca atunci când 30-40% din vedere se pierde, practic vederea este 70%, să ne gândim la o intervenție. La 50% deja e foarte bine să operăm cataracta.
